Masajul nu înseamnă doar tehnică, forță sau „mâini bune”. Pentru ca această profesie să fie sustenabilă pe termen lung, decisive sunt tocmai aspectele mai puțin vizibile: ergonomia mișcării, lucrul conștient cu propriul corp și capacitatea de a economisi energie. Doar astfel maseurul poate lucra eficient și sănătos chiar și după mulți ani de practică.
La Campionatul Slovac de Masaj, aceste teme au fost abordate într-un interviu cu Oskar Fatul, terapeut de mișcare și membru al juriului de experți. El a evaluat concurenții în special din perspectiva posturii, respirației, a lucrului cu centrul de greutate și a culturii generale a mișcării maseurului.
Conectarea terapiei pasive și active
Prezența unui terapeut de mișcare în juriu a fost cu adevărat relevantă, deoarece acesta percepe masajul ca parte integrantă a procesului de reabilitare și regenerare. Masajul reprezintă adesea primul pas: pregătește corpul pentru mișcare, antrenament sau pentru reeducarea obiceiurilor de mișcare.
Din acest motiv, el consideră esențială conectarea metodelor terapeutice pasive, precum masajul, cu lucrul activ și conștient cu propriul corp.
Munca ergonomică ca bază pentru o carieră lungă
În evaluarea concurenților, expertul s-a concentrat în principal pe modul în care maseurii lucrează cu propriul corp – cum folosesc greutatea corporală, centrul de greutate, respirația și postura. El subliniază că multe greșeli nu afectează imediat calitatea masajului, însă pe termen lung au un impact major asupra sănătății terapeutului.
Postura incorectă, suprasolicitarea umerilor și a trapezului cervical, ținerea respirației sau lipsa de coerență între direcția mișcării corpului și cea a mâinilor duc la pierderi inutile de energie și, în timp, la apariția problemelor cronice. Din experiența sa clinică, tocmai acestea sunt cauzele frecvente pentru care maseurii, după ani de practică, ajung să se confrunte cu dureri și tulburări funcționale.
Masajul ca pregătire a corpului pentru mișcare
Din perspectiva reabilitării, masajul de calitate are un rol clar și bine definit. Acesta ajută la eliberarea tensiunilor, îmbunătățește percepția corporală și creează condițiile necesare pentru o muncă eficientă cu mișcarea. Atunci când este realizat corect, masajul poate pregăti corpul pentru etapele terapeutice ulterioare și poate sprijini formarea unor noi modele de mișcare.
Factorul decisiv rămâne însă calitatea maseurului – nivelul său de cunoștințe anatomice, capacitatea de a percepe și interpreta reacțiile corpului, precum și munca conștientă și atentă cu atingerea.
Provocările mediului competitiv
Mediul competițional aduce cu sine cerințe specifice și o presiune considerabilă. Maseurul dispune de un timp limitat, lucrează sub observația constantă a juriului și trebuie să facă față unui nivel crescut de stres. Potrivit expertului, una dintre cele mai mari provocări este gestionarea tracului și capacitatea de a oferi o performanță constantă și echilibrată într-un interval de timp scurt.
Spre deosebire de practica obișnuită, unde terapeutul beneficiază de siguranța unui mediu familiar, în competiție are la dispoziție doar o oră și o singură șansă pentru a-și demonstra tehnica, abordarea și profesionalismul. Tocmai de aceea, competițiile sunt văzute ca un instrument valoros de dezvoltare profesională, obligând participanții să iasă din zona de confort și să își consolideze abilitățile.
Oskar Fatul: Membru al juriului, terapeut de mișcare, antrenor
Natasa Patócs: Manager evenimente și PR, Fabulo
Dóra Horváthová: Manager social media, Fabulo