Benzi: bandă minune pentru durere sau doar un truc de marketing?

Benzile elastice, devenite un element indispensabil în sport și terapiile de recuperare, se bucură de o popularitate tot mai mare. Aceste plasturi speciali, cunoscuți sub numele de benzi kinesiologice, promit reducerea durerii, îmbunătățirea performanței fizice și accelerarea procesului de vindecare – toate acestea fără ajutorul medicamentelor. Totuși, nu toată lumea este convinsă. Criticii susțin că eficiența lor este supraestimată și că fenomenul nu este altceva decât o modă de moment, susținută de dovezi științifice limitate. Cum funcționează aceste benzi? În ce situații au cu adevărat sens și când sunt doar un efect placebo bine ambalat? În acest articol, analizăm beneficiile și riscurile asociate utilizării lor și aruncăm o privire critică asupra rezultatelor studiilor care le evaluează eficiența.

Ce este terapia cu benzi kinesiologice?

Terapia cu benzi kinesiologice (sau Kinesio taping-ul, Engleză: kinesio taping) este o metodă terapeutică în care pe piele se aplică benzi elastice speciale, cunoscute sub numele de benzi kinesiologice. Aceste benzi sunt concepute pentru a imita cât mai fidel elasticitatea și greutatea pielii umane. Datorită acestor proprietăți, ele pot oferi o susținere delicată mușchilor și articulațiilor fără a restricționa în mod semnificativ mișcarea.

Spre deosebire de bandajele clasice rigide, benzile nu imobilizează zona corporală, ci acționează într-un mod diferit – printr-o ușoară tensiune, ele stimulează receptorii mecanici naturali din piele, ceea ce poate influența tonusul muscular, circulația sanguină sau drenajul limfatic.

Potrivit susținătorilor, kinesio taping-ul poate:

  • îmbunătăți circulația sângelui și a limfei,
  • reduce durerea,
  • sprijini stabilitatea musculară,
  • accelera recuperarea după accidentări.

Benzile nu sunt utilizate doar în sport, ci și în terapii de reabilitare, îngrijire post-operatorie sau chiar în tratarea durerilor cronice de spate.

Cum a apărut terapia cu benzi kinesiologice? Cine a inventat-o și cum?

Kinesio taping-ul are o istorie relativ recentă. A fost dezvoltat în anii ʼ70 de chiropracticianul japonez Dr. Kenzo Kase, care căuta o metodă prin care să ajute pacienții să-și amelioreze durerile musculare fără a le restricționa mobilitatea.

Inițial, benzile au fost folosite mai ales în medicina sportivă, fiind îndrăgite de gimnaști și atleți olimpici. Prima apariție importantă a benzilor pe o scenă mondială a avut loc la Jocurile Olimpice de vară din Seul în 1988. După această premieră a urmat o perioadă de pauză, până când au fost din nou utilizate la Olimpiada de la Atena, în 2004.

Treptat, însă, tehnica s-a extins și în fizioterapie, reumatologie și chiar în medicina estetică – de exemplu, pentru reducerea edemelor sau pentru susținerea drenajului limfatic.

Astăzi există mai multe tipuri de benzi:

  • Benzile kinesiologice: elastice, concepute pentru susținerea mușchilor și articulațiilor.
  • Benzile rigide (de fixare): mai ferme, utilizate în cazuri de traumatisme sau accidentări mai grave.
  • Benzile pentru drenaj limfatic: special concepute pentru a stimula circulația limfatică și reducerea edemelor.
  • Benzi grilă (cross tapes): utilizate pentru relaxarea tensiunii fasciale și îmbunătățirea microcirculației în zonele afectate.

Ce spun studiile științifice despre terapia cu benzi kinesiologice?

Deși kinesio taping-ul a câștigat o popularitate uriașă în ultimii ani, rezultatele științifice sunt adesea contradictorii:

  • O revizuire sistematica publicata în Journal of Clinical Rehabilitation, care a analizat 12 studii cu 856 pacienți, a constatat că kinesio taping-ul poate reduce ușor edemele postoperatorii, în special atunci când se folosește tehnica limfatică. Cu toate acestea, efectul nu a fost semnificativ mai mare decât cel al terapiei prin compresie sau al unui placebo. Autorii subliniază lipsa dovezilor puternice și necesitatea unor cercetări suplimentare.
  • O revizuire sistematică din 2021 a analizat eficiența kinesio taping-ului la pacienți cu sindrom de impingement al umărului. Rezultatele au fost neconcludente, ceea ce sugerează o relevanță limitată a metodei în acest context.

La ce ar trebui să ajute kinesio taping-ul?

Benzile kinesiologice sunt cel mai frecvent utilizate în următoarele situații:

  1. Leziuni sportive și suprasolicitare

    Terapia cu benzi kinesiologice și-a găsit un loc stabil în tratamentul leziunilor sportive și al suprasolicitării musculare, unde poate oferi ușurare imediată fără a restricționa mobilitatea. În cazurile de întinderi musculare, banda susține ușor zona afectată, reducând durerea și permițând în același timp continuarea procesului de reabilitare.

    Sportivii apreciază frecvent efectele ei în caz de dureri articulare – fie că este vorba de umeri, genunchi sau glezne – unde benziile descarcă tendoanele tensionate și reduc presiunea asupra zonei afectate.

    Unii atleți le folosesc chiar și preventiv, înaintea antrenamentelor intense sau a competițiilor, pentru a preveni posibile accidentări și a menține mușchii într-o stare optimă.

  2. Reabilitare și dureri cronice

    Kinesio taping-ul este folosit și în cadrul terapiilor de reabilitare și pentru tratarea durerilor cronice. Pacienții care suferă de dureri de spate apreciază faptul că benziile elastice le oferă suport pentru o postură corectă, ceea ce reduce tensiunea musculară și crește confortul zilnic.

    În îngrijirea postoperatorie, benzile pot accelera procesul de vindecare – reduc umflăturile, susțin regenerarea țesuturilor și atenuează senzația de rigiditate, contribuind astfel la o recuperare mai ușoară.

    Pentru persoanele cu artroză sau afecțiuni reumatice, aplicarea corecta a benzilor poate oferi o usurare temporara. Mecanismul e simplu: benzile stimulează ușor circulația sângelui, descarcă presiunea asupra articulațiilor și pot reduce durerea fără a apela imediat la medicamente.

  3. Scopuri limfatice și estetice

    Pe lângă sport și medicină, Terapia cu benzi kinesiologice se folosește tot mai frecvent în proceduri limfatice și estetice. Tehnicile speciale de aplicare pot sprijini drenajul limfatic, fiind utile mai ales în cazurile de umflături cauzate de traumatisme, intervenții chirurgicale sau disfuncții ale sistemului limfatic.

    În domeniul esteticii, benzile sunt uneori folosite și împotriva celulitei. Unele studii sugerează că pot îmbunătăți microcirculația la nivelul pielii, ceea ce ar putea contribui la reducerea aspectului de „coajă de portocală”.

  4. Corectarea posturii corpului

    Un alt domeniu semnificativ de utilizare a terapiei cu benzi kinesiologice este corectarea posturii corpului. Fizioterapeuții folosesc aceste benzi pentru a oferi o susținere ușoară a coloanei vertebrale, ajutând la corectarea obiceiurilor greșite de postură, cum ar fi ghemuirea sau curburile excesive ale spatelui.

Această metodă nu reprezintă o soluție permanentă, dar poate fi un ajutor temporar în timpul reabilitării sau în procesul de învățare a unei posturi corecte. Este un instrument util în corectarea posturii, dar nu înlocuiește tratamentele de lungă durată sau adoptarea unui stil de viață sănătos.

În ciuda beneficiilor potențiale, este important să reținem că kinesio taping-ul nu este o soluție universală. Eficiența sa depinde în mare măsură de aplicarea corectă a benzii și de nevoile individuale ale fiecărei persoane. Cele mai bune rezultate se obțin atunci când este combinat cu fizioterapie, exerciții regulate și un stil de viață sănătos. Dacă este folosit incorect, taping-ul poate să nu aibă efecte benefice și, în unele cazuri, poate fi chiar contraindicat. De aceea, este recomandat să se consulte un specialist sau un medic pentru o evaluare adecvată, mai ales în cazuri de probleme de sănătate mai grave.

Pentru cine poate fi benefic kinesio taping-ul?

  • Sportivii și persoanele active: Pentru alergători, cicliști, tenismeni și alți sportivi care își suprasolicită în mod regulat mușchii și articulațiile. Benzi aplicate special pot stabiliza articulațiile în timpul mișcărilor solicitante (de exemplu, în timpul recuperărilor din baschet sau schimbărilor de direcție la fotbal), reducând în același timp vibrațiile și tensiunea excesivă din fibrele musculare. Sportivii utilizează frecvent kinesio taping-ul și în timpul competițiilor, atunci când au nevoie de o ușurare imediată a durerii, fără intervenție farmacologică.
  • Pacienții în recuperare după accidente: Pentru persoanele care se recuperează după întinderi musculare, leziuni ligamentare sau după operații ale articulațiilor, Terapia cu benzi kinesiologice poate fi o componentă esențială a procesului de tratament.
  • Lucrătorii din profesii solicitante: Muncitorii de pe șantiere, personalul medical, bucătarii și alți profesioniști care suprasolicită grupuri musculare specifice pe termen lung (de exemplu, mușchii spatelui la ridicarea încărcăturilor sau umerii la mișcări repetitive), pot preveni apariția durerilor cronice prin Terapia cu benzi kinesiologice. Benzi de Kinesio taping în aceste cazuri acționează ca un sistem de susținere, care distribuie sarcina și reduce presiunea asupra structurilor suprasolicitate.
  • Persoanele cu probleme de mișcare cronice: Pentru pacienții care suferă de artrită, fibromialgie sau dureri musculare recurente, Terapia cu benzi kinesiologice poate fi un mod eficient de a gestiona durerile zilnice.
  • Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă: Pe măsură ce îmbătrânim, stabilitatea articulațiilor scade și masa musculară se reduce. Kinesio taping-ul poate ajuta seniorii să mențină o mai bună echilibru în mers, să reducă riscul de căderi și să atenueze durerile cauzate de schimbările degenerative ale articulațiilor.

Contraindicațiile terapiei cu benzi kinesiologice: Când poate fi banda elastică nepotrivită?

Kinesio taping-ul nu este potrivit pentru toată lumea și în orice situație. Aplicarea incorectă sau ignorarea stării de sănătate poate duce la reacții adverse – de la iritații ale pielii până la agravarea problemei de bază.

  1. Probleme cutanate și reacții alergice

    Una dintre cele mai frecvente contraindicații este pielea deteriorată. Dacă pacientul are răni deschise, excoriații profunde, arsuri sau afecțiuni inflamatorii acute ale pielii (cum ar fi eczeme sau psoriazis în fază activă), kinesio taping-ul poate agrava problema. Adezivul din benzi poate provoca iritații suplimentare și chiar crește riscul de infecție.

    Persoanele cu piele sensibilă ar trebui mai întâi să testeze o mică bucată de bandă pe antebraț pentru a exclude o posibilă reacție alergică. Unele mărci mai ieftine conțin adezivi agresivi care pot provoca mâncărime, erupții cutanate sau chiar arsuri chimice.

  2. Afecțiuni vasculare și tulburări ale circulației sanguine

    Pacienții cu diagnostic de tromboză venoasă profundă, varice în stadii avansate sau limfedem ar trebui să consulte medicul înainte de a utiliza kinesio taping-ul. Aplicarea incorectă a benzilor poate exercita presiune locală care limitează fluxul de sânge sau limfă, agravând astfel edemul și durerea.

    Atenție specială ar trebui acordată și persoanelor cu diabet, la care pielea poate fi mai fragilă și predispusă la leziuni. La acești pacienți există un risc crescut de apariție a microtraumatismelor care se vindecă lent.

  3. Tulburări neurologice și pierderea sensibilității

    Dacă o persoană suferă de afectarea nervilor periferici (de exemplu, în cazul neuropatiei diabetice sau al sclerozei multiple), este posibil să nu perceapă corect presiunea sau frecarea exercitată de benzi. Acest lucru poate duce la leziuni ale pielii sau la apariția ulcerațiilor de presiune fără ca pacientul să-și dea seama.

    Benzile nu ar trebui aplicate nici în caz de inflamație acută a nervilor (precum în herpes zoster – erupție herpetică), deoarece stimularea mecanică poate intensifica durerea.

  4. Sarcina

    Femeile însărcinate ar trebui să evite aplicarea kinesio taping-ului în zona abdomenului și a coloanei vertebrale, mai ales în primul trimestru. Motivul constă în sensibilitatea crescută a pielii și modificările sistemului circulator în timpul sarcinii, în timp ce siguranța utilizării benzilor în această perioadă nu a fost suficient documentată prin studii clinice.

  5. Tehnica incorectă de aplicare

    Chiar și în absența contraindicațiilor menționate anterior, kinesio taping-ul poate fi dăunător dacă benzile sunt aplicate:

    • Prea strâns: Acest lucru poate limita circulația sângelui și provoca dureri prin presiune.
    • În direcția greșită: De exemplu, aplicarea împotriva direcției de drenaj limfatic poate agrava edemul.
    • Pe mușchi netrinați: Utilizarea benzilor ca substitut pentru exerciții (de exemplu, pentru „stabilizarea” spatelui slăbit) poate duce la dezechilibre musculare.

Unde se aplică cel mai frecvent benzile kinesiologice?

  • Articulații (genunchi, glezne, umeri, coate): Pentru stabilizare după traumatisme sau în caz de dureri cronice.
  • Coloana vertebrală și gâtul: Pentru corectarea posturii și reducerea tensiunii.
  • Mușchi (gambe, coapse, mușchii spatelui): În caz de suprasolicitare sau pentru susținerea recuperării.
  • Zone limfatice (sub genunchi): Pentru îmbunătățirea drenajului limfatic și reducerea edemelor.

Cum se aplică corect benzile kinesiologice? Ghid pas cu pas

Kinesio taping-ul este eficient doar dacă este aplicat corect. O tehnică greșită nu doar că poate reduce efectele dorite, ci în unele cazuri poate duce chiar la complicații nedorite.

  1. Pregătirea pielii

    Înainte de aplicarea benzilor, este esențial să pregătiți corect pielea pentru a asigura aderența optimă a benzii kinesiologice. Curățați zona cu o soluție naturală de curățare sau cu un tampon cu alcool pentru a elimina impuritățile și sebumul. Asigurați-vă că pielea este complet uscată, deoarece umezeala reduce semnificativ capacitatea benzii de a adera. Dacă zona de aplicare este puternic păroasă, radeți ușor pielea – acest lucru îmbunătățește contactul dintre bandă și piele. Evitați utilizarea cremelor hidratante sau a produselor uleioase înainte de aplicare.

  2. Modelarea și tăierea benzii

    Întotdeauna rotunjiți colțurile benzii pentru a preveni dezlipirea prematură. Lungimea benzii trebuie să fie suficientă pentru a acoperi complet zona tratată, plus o rezervă necesară pentru fixare.

    Pentru o aplicare corectă a terapiei cu benzi kinesiologice, este important să ajustați cu grijă forma și dimensiunea benzii. Colțurile ascuțite trebuie tăiate în formă rotunjită – acest lucru reduce riscul de dezlipire și prelungește durata de utilizare a benzii. La măsurarea lungimii, asigurați-vă că banda acoperă nu doar zona afectată, ci și o porțiune din jurul acesteia – lăsați o rezervă adecvată (de regulă 2–5 cm pe fiecare parte) pentru o fixare corectă, fără tensiune.

    Forme adaptate scopului:

    Benzile în formă de „I” – pentru mușchi și tendoane (ex: gambă, umăr),

    Formele în „Y” – pentru grupuri musculare mari (coapse, mușchii spatelui),

    Formele în „X” – pentru articulații (genunchi, gleznă).

  3. Poziția corectă la aplicarea benzii

    Dacă aplicați banda pe un mușchi, întindeți-l pentru a-l prelungi (de exemplu, pentru gambă, flexați piciorul). Dacă aplicați banda pe o articulație, plasați-o în poziția neutră (genunchiul ușor îndoit).

  4. Tehnica aplicării benzii

    Primii 3-5 cm de bandă trebuie aplicați fără tensiune (ca ancoră).

    Apoi, în funcție de scopul tratamentului, utilizați diferite niveluri de tensiun:

    • Pentru susținerea mușchilor, aplicați o tensiune de 10-30%.
    • Pentru stabilizarea articulațiilor, creșteți tensiunea la 50-70%.
    • În cazul tapingului limfatic, utilizați o tensiune de 0%.

    În timpul aplicării, urmăriți și direcția benzii. Pe mușchi, aplicați banda în direcția fibrelor musculare, iar pe traseele limfatice, în direcția căilor limfatice, spre inimă.

    Ultimii 3-5 cm de bandă trebuie aplicați din nou fără tensiune, pentru a sigila și închide banda.

  5. Activarea adezivului

    După aplicare, treceți ușor degetele pe toată banda pentru a activa adezivul. Pentru o aderență și mai eficientă, puteți utiliza un uscător de păr setat pe o temperatură scăzută - aerul cald va ajuta adezivul să adere mai bine, însă aveți grijă să nu supraîncălziți pielea.

  6. Verificare după aplicare

    La final, este important să efectuați o verificare. Trebuie să urmăriți următoarele:

    • Culoarea pielii: Nu ar trebui să devină palidă sau să se învinețească, ceea ce ar putea indica o întindere excesivă.
    • Senzația: O ușoară senzație de tragere este normală, dar dacă simțiți durere puternică, banda trebuie ajustată.
    • Mobilitatea: Banda nu trebuie să limiteze mișcarea naturală.

Cât timp se lasă banda?

Banda trebuie lăsată pe piele maximum 3-5 zile, în funcție de scopul și nevoile individuale.

Dacă banda începe să se dezlipească sau cauzează disconfort, ar trebui îndepărtată mai devreme. În timpul activităților sportive sau al mișcărilor intense, banda poate rezista mai puțin timp.

Kinesio taping-ul poate ajuta, dar nu rezolvă totul

Kinesio taping-ul a câștigat mulți adepți, dar continuă să provoace discuții între specialiști. Unii fizioterapeuți îl consideră o metodă de suport utilă, în timp ce alții atrag atenția că efectele sale ar putea fi mai mult psihologice sau temporare.

Încercați-l ținând cont de reacțiile propriului corp – fiecare organism poate răspunde diferit la bandaj. Urmăriți cum reacționează corpul vostru și amintiți-vă că benzile nu sunt un substitut pentru tratamentele profesionale. În caz de probleme serioase, consultați întotdeauna un fizioterapeut sau medic.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32158546/

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/sms.14084

https://www.rehathink.sk/post/pružný-taping-vo-fyzioterapii-má-význam-čo-hovoria-štúdie



fabulo_profil_250_3

Autor:
FABULO Echipa
www.fabulo.ro