Internetul abundă în recomandări nutriționale contradictorii, diete la modă și metode care promit rezultate rapide. Dar este alimentația sănătoasă chiar atât de complicată? Am discutat cu Jelena Langär, una dintre coproprietarele Longevity Project, despre principiile unei alimentații sănătoase, capcanele dietelor populare și motivele pentru care schimbarea treptată și obiceiurile sustenabile pe termen lung contează mai mult decât regulile stricte atunci când ne schimbăm stilul de viață.
Alimentația sănătoasă este mai simplă decât credem
În domeniul nutriției, ne confruntăm cu o cantitate uriașă de informații. Unele diete recomandă eliminarea completă a anumitor grupe de alimente, în timp ce altele impun reguli stricte sau un program alimentar precis.
În ciuda numeroaselor tendințe, recomandările nutriționale susținute de dovezi științifice coincid în mare măsură în privința principiilor de bază.
Printre cele mai importante principii ale unei alimentații sănătoase se numără:
- Consumul suficient de legume și fructe: acestea ar trebui să ocupe un loc important în alimentația noastră de zi cu zi.
- Alimentele bogate în fibre: să alegem cu precădere cereale integrale și alte surse naturale de fibre.
- Un aport adecvat de proteine: să includem în alimentație surse variate de proteine de calitate.
- Limitarea alimentelor intens procesate: să optăm, pe cât posibil, mai des pentru ingrediente cât mai puțin procesate.
Scopul nu este să urmăm un meniu perfect, ci să ne construim un mod de a mânca echilibrat, pe care să îl putem menține pe termen lung.
De ce dietele stricte nu funcționează adesea pe termen lung?
Dietele populare creează adesea impresia că există un singur mod ideal de a mânca, potrivit pentru toată lumea. În realitate însă, nevoile individuale, starea de sănătate, condițiile de viață și preferințele diferă de la o persoană la alta.
Regulile prea stricte pot reduce flexibilitatea alegerilor alimentare și pot duce, treptat, la o relație nesănătoasă cu mâncarea.
În plus, multe diete restrictive sunt greu de urmat pe termen lung. Atunci când o persoană nu mai reușește să respecte regulile stabilite, poate percepe acest lucru ca pe un eșec personal.
De aceea, o schimbare durabilă a stilului de viață nu ar trebui să se bazeze pe interdicții și restricții extreme, ci pe formarea treptată a unor obiceiuri mai sănătoase.
Chiar și schimbările mici pot conta mult
O alimentație mai sănătoasă nu presupune să ne schimbăm complet meniul de pe o zi pe alta.
Un început bun poate fi chiar creșterea consumului de legume și fructe. Le putem consuma crude, fierte, înăbușite sau fermentate, în funcție de preferințele noastre.
Mai presus de toate, contează regularitatea și consecvența. Odată ce un obicei nou devine o parte firească a vieții de zi cu zi, putem introduce treptat un altul.
Astfel, alimentele mai sănătoase pot ocupa treptat un loc mai important în alimentația noastră, înlocuind în mod firesc o parte dintre produsele intens procesate.
Nu este nevoie să schimbăm totul dintr-odată. Mai important este să începem și să perseverăm în schimbările pozitive.
Ce legătură există între alimentație, refacere și recuperarea medicală?
Alimentația corectă nu influențează doar starea generală de sănătate, ci are un rol și în refacerea organismului.
Un aport echilibrat de proteine, fibre, legume și fructe contribuie la buna funcționare a organismului și poate susține procesul de recuperare.
Această legătură este deosebit de importantă în cazul problemelor aparatului locomotor, când rezultatele terapiei prin mișcare și ale recuperării medicale pot fi influențate și de alți factori ce țin de stilul de viață.
Prin urmare, refacerea și recuperarea ar trebui privite în ansamblu. Mișcarea, alimentația și obiceiurile zilnice sunt strâns legate și se pot susține reciproc.
Tocmai de aceea, este util ca fizioterapeuții, specialiștii în terapia prin mișcare și alți profesioniști din domeniul sănătății să aibă cunoștințe de bază despre principiile alimentației sănătoase susținute de dovezi științifice.
În cazul bolilor cronice sau al problemelor digestive mai serioase, este însă indicat ca schimbările alimentare să fie discutate cu un dietetician calificat sau cu un specialist în nutriție clinică.
Alimentația necorespunzătoare este o problemă a întregii societăți
Obiceiurile alimentare nesănătoase nu reprezintă doar o problemă individuală. Ele au un impact semnificativ și asupra sănătății publice.
În multe țări dezvoltate, alimentele intens procesate reprezintă o parte considerabilă a alimentației obișnuite. O altă problemă frecventă este consumul insuficient de legume, fructe și alimente bogate în fibre.
Alimentația necorespunzătoare se numără printre factorii de risc importanți, care pot fi modificați, pentru bolile cronice și decesele premature.
Prin urmare, îmbunătățirea obiceiurilor alimentare poate aduce beneficii pentru sănătate atât la nivel individual, cât și la nivelul întregii societăți.
De aceea, contează și schimbările mici, treptate, accesibile și ușor de pus în practică de cât mai mulți oameni.
Cum începem să ne schimbăm stilul de viață?
Cel mai important este să nu încercăm să schimbăm totul dintr-odată.
Să alegem un singur obicei concret pe care vrem să îl îmbunătățim. De exemplu, putem:
- să adăugăm zilnic în alimentație încă o porție de fructe;
- să însoțim în mod regulat mesele principale cu legume;
- să alegem mai des produse integrale;
- să reducem treptat consumul de alimente intens procesate.
Odată ce noul obicei devine o parte firească a zilei noastre, ne putem concentra asupra pasului următor.
Alimentația sănătoasă nu este o provocare de scurtă durată și nici un set de reguli stricte. Este un proces de lungă durată, pe care îl putem adapta treptat nevoilor și posibilităților noastre.
Nu trebuie să urmărim perfecțiunea. Mult mai important este să facem alegeri mici, chibzuite și consecvente, care ne îndreaptă treptat spre un stil de viață mai sănătos.
Dóra Horváthová: Manager social media și marketing prin influenceri, Fabulo